Partidul Social Democrat se pregătește de Congres. Un Congres care, pentru PSD, vine în cea mai complicată perioadă a existenței sale ca partid, din 1990 și până în prezent.
Dacă în toată perioada post-decembristă au mai existat suișuri și coborâșuri, acest partid a găsit de fiecare dată resorturi pentru a-și reveni pe poziția consacrată, aceea de cel mai mare partid al țării, cu un electorat numeros și stabil. De data aceasta, mai precis din 2023 când în ”interesul țării” a întins mâna salvării de la dezintegrare PNL-ului lui Ciucă, acest partid pare să nu își mai revină. A pierdut sistematic electorat, a pierdut procente importante în sondaje, nu a intrat cu candidat în turul doi, a susținut un candidat străin de partid la Prezidențiale, a comis greșeala fatală de a-l reprimi pe Ponta în rândurile sale, pentru a se vedea tradat din nou de fostul lider care a candidat independent, ceea ce a facilitat aducerea la Cotroceni a lui Nicușor Dan și USR la guvernare. Și toate aceste gafe, realizate în mai puțin de doi ani!
Necaracteristice PSD-ului, astfel de greșeli de strategie politică, au dus la îndepărtarea electoratului consacrat acestui partid, într-un procent destul de mare, dacă este să privim procentele adunate în acest moment de AUR. Este limpede pentru oricine că formațiunea lui Simion nu a venit ”din spuma mării” cu acest procent electoral de invidiat, AUR așezându-se pe o plajă electorala a fostului PRM de circa 15 la sută, în rest procentele vin de la electoratul social-democrat care a migrat către partidul lui Simion o parte, iar o altă parte, pe vot negativ, către Călin Georgescu.
Cam aceasta este ”fotografia” situației prezente în PSD, înaintea unui Congres care intuim că nu va fi unul liniștit, mai ales că oferta de candidați la cele două funcții vitale în partid, cea de președinte și cea de secretar general este una restrânsă și nicidecum atractivă pentru electoratul social-democrat. Și asta, pentru că puțini mai cred în vocația de lider autentic a lui Sorin Grindeanu, cu atât mai puțin când vorbim de destinul celui mai important și complicat partid din România, un partid prin excelență de lider, și care a fost condus de-alungul timpului de oameni politici puternici, precum Ion Iliescu, Adrian Năstase sau chiar Liviu Dragnea. Nici contracandidatul lui Grindeanu, Titus Corlățean, altfel un om politic ireproșabil, nu are forța și capacitatea de a repune PSD în poziția în care s-a consacrat, aceea de lider al scenei politice românești.
Evident, ca la orice congres, vor candida echipe, care au programele și ofertele lor pentru membri și electorat. La pachet vin președintele și secretarul general, restul, prim-vicepreședinții și vicepreședinții, fiind funcții care se vor regla prin arta dialogului. Dar, cel mai important lucru pentru membri, simpatizanți și electorat, în afară de proiectul-program politic prezentat de candidatul la președinția partidului, va fi numele secretarului general, o funcție la care liderii din teritoriu ai partidului vor fi foarte atenți, întrucât secretarul general este cel care împarte banii către filiale, apreciază performanțele organizațiilor și din pixul lui pleacă numirile către aparatele centrale, cât și propunerile de candidați pentru cele două Camere ale Parlamentului și Europarlamentare.
Acest rol, în ultimii 6 ani, l-a gestionat Paul Stănescu dar, se spune, ar dori să facă un pas în spate, după eșecurile pe bandă rulantă întregistrate de partid în ultimii ani și pentru care se pare că se simte vinovat. De fapt, chiar el a declarat public în fața presei, înainte de prezidențiale că, cităm, ”dacă pierdem alegerile, să facem cu toții un pas în spate”.
Dacă informația se va dovedi că se confirmă, este important de știut care vor fi propunerile pentru această funcție vitală și care dintre candidații care se înscriu în cursa pentru președinte al PSD, va reuși să atragă de partea lui gruparea din partid condusă de Paul Stănescu.
Una peste alta, indiferent cine va prelua ”comanda”, va trebui să-și impună ca principal punct pe agenda sa de lucru readucerea ”acasă” a electoratului plecat ”în bejenie” pe ”cărări iluzorii” georgiste și aur-iste.
Leave a Reply