DOSAR CU IDOLI ÎN BOCANCI CU CRAMPOANE: De la ”Bebe” Năsturescu, la Nae Burcea

La Roșiori de Vede, au jucat de-alungul timpului, nume mari ale fotbalului românesc. Fotbaliști adevărați, care au în spate zeci de meciuri în reprezentativa Națională. Astăzi, doar câțiva, spre aducere aminte pentru cunoscători și spre știința altora, care nu cunosc…

Acest demers, îl fac pentru a întelege cu adevărat de unde provin pasiunea pentru fotbal a rosiorenilor, dar și marea știință pentru acest sport, devenit de peste un secol un fenomen social cu puternice rezonanțe în lumea jocului cu balonul rotund din orașul de pe Vedea.

A fost odată, CFR Roșiori și … trei nume de legendă și o ”stea” locală în devenire- Nae Burcea!

Anul de grație 1961. Se transferă la CFR Roșiori, la început de carieră, de la Dunărea Giurgiu, din orașul în care se născuse și deprinsese tainele fotbalului, Constantin ”Bebe” Năsturescu. Un numar 7 de explozie, oportunist, dibleur de o finețe rară, marcator pur-sânge. La CFR face senzație într-un tur de campionat si este transferat de Rapid. Sub Grand se impune, face senzație, ajunge la Națională și intră în inimile suporterilor giuleșteni pentru totdeauna. A decedat în anul 2021.

Florea Birtașu, fostul portar de legendă al lui Dinamo și al echipei Naționale, vine la CFR Roșiori în 1960 și apără culorile clubului alb-vișiniu din Teleorman, până în anul 1965 când se retrage din fotbal. A făcut parte din tripleta de aur a portarilor Naționalei României, antrenate de celebrul Gică Popescu. Voinescu- Costică Toma-Florea Birtașu. A apărat poarta României în acel 0-1 cu Cehoslovacia pe ”23 August”, în 1963, în fața a 90.000 de spectatori prezenți în tribunele arenei. În 1965 se retrage din fotbal de la Roșiori. A decedat în anul 2018.

Vasile Copil

După șase sezoane de excepție la Rapid, până în anul 1962, pleacă pentru un sezon la echipa orașului său, Câmpia Turzii, de unde revine în București un an mai târziu și se întoarce la Rapid, în 1963, dar nu este primit de antrenorul Valentin Stănescu, pe motiv că pe postul lui juca un șeptar de exceptie, care făcea senzație, venit de la … CFR Roșiori, Constantin ”Bebe” Năsturescu. Nea Tinel îi sugerează să meargă la Progresul. Așa face și joacă pentru progresisti în anul 1963. În partea a doua a anului1963, vine de la Progresul la CFR Roșiori, unde joacă până în 1965, când se retrage din fotbal. La Roșiori ocupă poziția din teren avută de Bebe Năsturescu și blochează Stiința Craiova să promoveze în prima divizie, CFR fiind coșmarul oltenilor care se vedeau bătuți de Copil et. CO și la Roșiori și la Craiova. Și nu de puține ori!

”Aveam 27 de ani şi mi-aş fi dorit să revin în Giuleşti. Antrenor tocmai ce venise Valentin Stănescu, cu care eram bun prieten. El era un tip foarte deschis, aşa că am discutat şi mi-a zis direct: „Vasile, pe postul tău îl am pe Bebe Năsturescu. Nu te supăra pe mine, dar aş vrea să joc cu el titular. Mai bine te duci şi joci la Progresul. Mi se pare corect să te anunţ!” Să ştii că am apreciat foarte mult că mi-a spus în faţă, chiar dacă îmi doream tare mult să mai joc la Rapid… ”Nu ştiu ce putea fi, dacă aș fi prins titlul din 1967, pentru că eu prin 1966 m-am lăsat. Cert este că mi-a părut tare rău că nu am mai putut juca la Rapid. Am plâns mult timp când am fost forţat să revin la Câmpia Turzii pentru că mă simţeam excelent lângă Podul Grant. Mai cu seamă că eram şi în vârf de formă atunci. De altfel am mai şi jucat la o echipă ceferistă, CFR Roşiori, unde m-am simțit excelent și de care am rămas legat sufletește, atât de echipă, cât și de oamenii din Roșiori”. După retragerea din fotbal de la Roșiori, în 1965, devine antrenor și preia SN Oltenița, în două mandate, 1965-1970 și 1971-1972. A decedat în anul 2018.

Și un junior localnic, înzestrat cu har, explozie și dribling fin-Nae Burcea!

Nicolae Burcea, un produs de excepție al fotbalului rosiorean

Nicolae Burcea, s-a născut pe 7 februarie 1955 la Drăcşani. În 1966 devine junior la CFR Roșiori, iar în anul 1970, ”urcă” la echipa mare a feroviarilor roșioreni. Talentul înnăscut și jocul bun prestat în teren îl propulsează la Naționala de juniori a Romîniei. Astfel că, la 16 ani, a fost selecționat în lotul național de juniori. Junior fiind, este văzut de cei de la FC Argeș care îl transferă în 1972. La 17 ani, debutează în prima ligă.
Cariera de jucător: 1970-1972 CFR Roșiori; 1973-1974 FC Argeș; 1974-1981 FCM Galați; 1981-1983 CS Botoșani; 1983-1990 Oțelul Galați; 1990-1991, Gloria FR Galați;1991-1993 Hirson antrenor-jucător.

A adunat peste 30 de selecţii în echipele naţionale de juniori şi tineret ale României. De asemenea, a fost conducătorul de joc al Oţelului în marea victorie cu Juventus Torino, din septembrie 1988 (1-0 în Cupa UEFA).
Cariera de antrenor: FC Hisson, Alfortville (aici a fost şi director tehnic al Centrului de Copii şi Juniori), Dunărea Galaţi, Gloria Buzău, L’Etoile de Congo (Congo). S-a stins din viaţă la Paris, pe data de 9 iulie 2009.

Tehnic, orientat, subtil, clarvăzător. Aşa era considerat de foştii săi antrenori cel mai mare număr 10 din fotbalul gălăţean, coordonatorul de joc de la care pleca pasa sclipitoare, un soi de „ton la cântec” în sportul-rege.

Generos, blând, spiritual, glumeţ. Astfel îl caracterizează prietenii, foştii colegi, familia pe omul sub mustaţa căruia de fiecare dată se ascundea câte un zâmbet, individ care nu ştia să se încrunte.

Boala l-a lovit fără cruţare chiar în momentul în care fostul mijlocaş se pregătea să plece în Emiratele Arabe Unite pentru a antrena o formaţie de prim eşalon! Teleormăneanul plecat de la Roșiori și devenit celebru la Galaţi, din anul 2009, schimbă pase cu îngerii. Cu siguranță, dacă la Galați nu ar fi fost trăitor fostul mare arbitru internațional Nicolae Rainea, care dă numele actualmente stadionului Oțelul, Nae Burcea era cel mai îndrăptățit să dea acest nume arenei fotbalistice din municipiul de la Dunăre, unde pentru publicul iubitor de fotbal a fost un idol.